EXCLUSIV: In plina lupta cu interlopii, adjunctul Capitalei, Radu Gavris, se bate pentru ciolan – PARTEA IV

Dacă minți, să minți în așa fel încât să crezi și tu că minciuna e adevărată…

În urmă cu câteva luni, comisarul-șef Radu Gavriș dădea un interviu apropiatei sale, Ioana Dogioiu, unul dintre sateliții folosiți de acesta pentru a împrăștia în spațiul public minciunile odioase.

Spicuim o frântură, jumătate de adevăr, hiperbolizată ulterior de madam Dogioiu în adevărate fapte de eroism inexistent:

DOGIOIU: D-le Gavriș, ați participat la ancheta de la Caracal și în ce fel ați participat?

GAVRIȘ: Poliția Capitalei a fost delegată de către procurorul de caz, în a desfășura activitățile de cercetare la fața locului în curtea lui Gheorghe Dincă… ăăă…Colegii mei au stat acolo 4 sau 5 săptămâni (n.r: habar n-avea nici măcar perioada exactă, atât de implicat a fost în caz) și au desfășurat o mare parte din cercetarea la fața locului[…].

Vede cineva răspunsul la întrebarea lui Dogioiu? În ce fel a participat mai exact Gavriș la Caracal?

Interviul continuă în mod penibil cu apăsările și supărările smiorchăite ale bravului polițist, la adresa șefilor ierarhici și organelor abilitate să desfășoare activitățile de control.

Tema interviului: Un an de la cazul Caracal este de fapt praf in ochi, o modalitate ieftină marca Gavriș și Dogioiu de a minți opinia publică și a aduce vizualizări prin inducerea în eroare. La urma urmei, ce s-ar fi putut discuta despre cazul Caracal cu un polițist care a avut 0 implicare?

În schimb au urmat minute de elogii și laude, „întrebări servite” cu răspunsuri lacrimogene, cu privire la „nedreptățile” la care este supus Gavriș.

Un spectacol grotesc și penibil în același timp.

Dar „cheia” emisiunii, mai bine zis minciuna grozavă, care se tot repetă din când în când în mass-media, este următoarea:

Serviciul Omoruri din București nu a mai avut din 2011 niciun caz cu autor necunoscut…tot auzim asta, dar nimeni nu a dorit până în prezent să verifice realitatea.

Între timp, vom informa noi opinia publică: surse din interiorul Serviciului Omoruri declară, probabil speriate de situația îngrijorătoare, că numărul dosarelor nerezolvate depășește 30!

Ba chiar lansăm invitația doamnei Dogioiu, în virtutea calității de jurnalist, o deontoloagă desăvârșită, să solicite în baza legii 544 privind accesul la informaţiile de interes public, să demonteze acest mit, prin adresarea unei solicitări către Poliția Română cu privire la numărul REAL de dosare cu fapte de omoruri nerezolvate! Să ne confirme dumneaei ulterior dacă într-adevăr numărul depășește 30, așa cum spun sursele noastre din interior, sau nu!

Toată această mascaradă și statistică mincinoasă a fost realizată de Gavriș și aserviții săi prin 2 metode:

– prin neînregistrarea la Serviciul său a dosarelor de omor, beneficiind de sprijinul mai multor magistrați, apropiați ai lui Gavriș, care au înregistrat dosarele direct la Parchete, pentru a nu mai figura la Serviciul Omoruri din Capitală.

– prin intermediul relațiilor lui Gavriș în cadrul INML.

Să omiți peste 30 de cazuri de omor, cu autori neidentificați, pentru propria imagine înseamnă a călca pe cadavre la propriu, pentru a obține o funcție cât mai înaltă.

Iar acesta este doar începutul dezvăluirilor!!

VA URMA!